Regulamentul intern al Centrului Multifunctional de Pregatire Schengen al M.A.I.

Art. 1.- Prezentul Regulament intern concretizează regulile privind protecția, igiena și securitatea în muncă, drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, procedura de soluționare a cererilor sau reclamațiilor individuale ale salariaților, regulile privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile și modalitățile de aplicare a dispozițiilor legale sau contractuale specifice.

Art. 2.- (1) Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor salariaților Angajatorului, indiferent de durata contractului individual de muncă ori a raporturilor de serviciu, de atribuțiile pe care le îndeplinesc și de funcția pe care o ocupă, având caracter obligatoriu.
(2) Prevederile prezentului Regulament se aplică și:
a) cursanţilor, indiferent de nivelul lor de pregătire, care efectuează stagii de pregătire profesională în cadrul unității;
b) reprezentanților agenților economici care livrează produse, asigură diverse servicii ori execută lucrări în incinta unităţii. Aceștia au obligaţia de a respecta prevederile Regulamentului intern, în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi;
c) salariaţilor detaşaţi de la alţi angajatori, pentru a presta muncă în cadrul unității;
d) persoanelor aflate în delegație, care desfășoară activități în cadrul unității;
e) vizitatorilor, pe perioada prezenței în unitate.

Art. 3.- (1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.
(2) Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și personalul contractual se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă și al contractelor individuale de muncă.
(3) Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
(4) Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
(5) Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, Angajatorul și salariații se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractului colectiv de muncă.

Art. 4.- (1) Cunoașterea și respectarea Regulamentului intern este obligatorie pentru toate categoriile de personal din cadrul Centrului.
(2) Regulamentul intern se afișează la punctul de informare amenajat în incinta instituției, precum și în format electronic, în domeniul Public al rețelei intranet a Centrului.
(3) Șefii/coordonatorii compartimentelor funcționale ale Angajatorului vor aduce la cunoștința fiecărui angajat sub semnătură, conținutul prezentului Regulament intern și vor pune la dispoziția acestora, la cerere, în vederea documentării și consultării, exemplare din Regulamentul intern.
(4) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile Regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.
(5) Controlul legalității dispozițiilor cuprinse în regulamentul intern este de competența instanțelor judecătorești, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluționare a sesizării formulate potrivit alin. (4).

Art. 5.– (1) Angajarea personalului contractual al Angajatorului se face în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, iar încadrarea polițiștilor se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare și ale legislației secundare aplicabile.
(2) - La angajarea personalului contractual, în baza consimțământului părților, se vor încheia, în formă scrisă, contracte individuale de muncă, cu clauze privind:
a) identitatea părților;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea sarcinilor postului;
e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să își producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
n) durata perioadei de probă;
o) clauze speciale (clauze cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurență clauza de mobilitate; clauza de confidențialitate).
(3) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana care solicită angajarea ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.
(4) Orice modificare a uneia dintre clauzele generale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.

Art. 6.- (1) Contractul individual de muncă al salariatului personal contractual se poate modifica în condițiile prevăzute de art. 41-48 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condițiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă și timpul de odihnă.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se realizează numai prin acordul părților, modificarea unilaterală fiind posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
(4) Salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
(5) Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea. Pe durata detașării, salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat.
(6) Drepturile bănești ale salariaților pe perioada delegării și detașării în altă localitate se stabilesc în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Art. 7.- (1) Suspendarea contractului individual de muncă al salariatului personal contractual poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, în condițiile prevăzute de art. 49-54 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii.
(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
(3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2), dacă prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau regulamente interne nu se prevede altfel.
(4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.

Art. 8.- (1) Contractul individual de muncă poate înceta de drept, ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea și ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.
(2) Beneficiază de dreptul la un preaviz de 20 de zile lucrătoare persoanele concediate pentru următoarele motive:
a) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
b) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;
c) pentru motive care nu țin de persoana salariatului, determinate de desființarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității;
d) pentru motive care nu țin de persoana salariatului, în cadrul concedierii individuale sau colective.
(3) Concedierea se stabilește prin dispoziția scrisă a conducerii Angajatorului, cu respectarea condițiilor de formă și de procedură prevăzute de lege.
(4) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și își produce efectele de la data comunicării.

Art. 9.- (1) În cazul încetării contractului individual de muncă ca urmare a voinței unilaterale a salariatului, termenul de preaviz este de 20 zile lucrătoare pentru personalul contractual cu funcții de execuție.
(2) Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele.
(3) În situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
(4) În cazul demisiei, contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv.
(5) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își indeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.

Art. 10.– (1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) participare la misiuni internaţionale;
d) împuternicire pe o funcţie de conducere;
e) transfer;
f) mutare;
g) punere la dispoziţie.
(2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reorganizarea unităţii.

Art. 11.– (1) Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept, din iniţiativa sau la cererea sa.
(2) În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, precum şi a suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
a) ca urmare a desfiinţării postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
b) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, cu excepţia situaţiei în care aceasta a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării profesiei.
(3) În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, poliţistul se numeşte într-un stat de organizare, denumit stat „T”.
(4) Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

Art. 12.- (1) Angajatorul are obligația să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților.
(2) Angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de muncă.
(3) În cadrul propriilor responsabilități, Angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă și alegerea echipamentelor și metodelor de muncă, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone și a muncii repetitive, precum și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;
e) luarea în considerare a evoluției tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecție colectivă cu prioritate față de măsurile de protecție individuală;
i) aducerea la cunoștința salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare.

Art. 13.- (1) Angajatorul va organiza instruirea periodică a angajaților săi în domeniul securității și sănătății în muncă.
(2) Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă este obligatorie în următoarele situații:
a) în cazul noilor angajați;
b) în cazul salariaților care își schimbă locul de muncă sau felul muncii;
c) în cazul salariaților care își reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni;
d) în situația în care intervin modificări ale legislației în domeniu.
(3) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea și sănătatea salariaților.
(2) În scopul asigurării implicării salariaților la elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii, se va constitui Comitetul de securitate și sănătate în muncă, ce are atribuții specifice potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 14.- (1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

Art. 15.- (1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare.
(2) Tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plata egală pentru muncă egală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.

Art. 16.- (1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:
a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante;
b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;
c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;
d) stabilirea remunerației;
e) beneficii, altele decât cele de natură salarială și măsuri de protecție și asigurări sociale;
f) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;
g) evaluarea performanțelor profesionale individuale;
h) promovarea profesională;
i) aplicarea măsurilor disciplinare;
j) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
k) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită naturii sau condițiilor particulare de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularitățile de sex sunt determinante.

Art. 17.- (1) Hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă este considerată discriminare după criteriul de sex și este interzisă.
(2) Hărțuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitații compromițătoare, cereri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotații sexuale, care afectează demnitatea, integritatea fizică și psihică a persoanelor la locul de muncă.
(3) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire sexuală, având ca scop:
a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;
b) de a influența negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală.
(4) Toți salariații trebuie să respecte regulile de conduită și răspund în condițiile legii pentru încălcarea acestora.
(5) Angajatorul nu permite și nu va tolera hărțuirea sexuală la locul de muncă și face public faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărțuire sexuală, indiferent cine este ofensatorul, că angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați, prin orice manifestare confirmată de hărțuire sexuală la locul de muncă, vor fi sancționați disciplinar.

Art. 18.- (1) Persoana care se consideră hărțuită sexual va raporta incidentul printr-o plângere în scris, care va conține relatarea detaliată a manifestării de hărțuire sexuală la locul de muncă.
(2) Angajatorul va oferi consiliere și asistență victimelor actelor de hărțuire sexuală, va conduce investigația în mod strict confidențial și, în cazul confirmării actului de hărțuire sexuală, va aplica măsuri disciplinare.
(3) La terminarea investigației se va comunica părților implicate rezultatul anchetei.
(4) Orice fel de represalii, în urma unei plângeri de hărțuire sexuală, atât împotriva reclamantului, cât și împotriva oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare și vor fi sancționate conform dispozițiilor legale în vigoare.
(5) Hărțuirea sexuală constituie și infracțiune.
(6) Potrivit dispozițiilor art. 223 din Codul penal, cu modificările ulterioare, pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(7) Angajații care săvârșesc la locul de muncă acte sau fapte de hărțuire morală, astfel cum sunt definite în O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, răspund disciplinar, în condițiile legii și ale prevederilor art. 65-75 din prezentul Regulament intern.

Art. 19.- (1) Angajații au obligația să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unitate, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de muncă, a regulamentului intern, precum și a drepturilor și intereselor tuturor salariaților.
(2) Pentru crearea și menținerea unui mediu de lucru care să încurajeze respectarea demnității fiecărei persoane, pot fi derulate proceduri de soluționare pe cale amiabilă a plângerilor individuale ale salariaților, inclusiv a celor privind cazurile de violență sau hărțuire sexuală, în completarea celor prevăzute de lege.

Art. 20.- (1) Salariatele gravide, lăuze sau care alăptează au obligația de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.
(2) În cazul în care salariatele nu se prezintă la medicul de familie și nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile sale.

Art. 21.- Pentru toate activitățile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenți, procedee și condiții de muncă, angajatorul este obligat să evalueze anual, precum și la orice modificare a condițiilor de muncă natura, gradul și durata expunerii salariatelor în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor și oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării.

Art. 22.- Evaluările se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.

Art. 23.- (1) Angajatorii sunt obligați ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanților salariaților.
(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă.
(3) În cazul în care o salariată contestă o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

Art. 24.- În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunțat în scris de către o salariată că se află în una dintre următoarele situații: gravidă, lăuză sau alăptează, acesta are obligația să înștiințeze medicul de medicina muncii.

Art. 25.- Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.

Art. 26.- În cazul în care o salariată desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alăptării, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.

Art. 27.- În cazul în care angajatorul, din motive justificate, nu le poate modifica locul de muncă salariatele au dreptul la concediu de risc maternal.

Art. 28.- (1) Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, după naștere, salariatele au obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal.
(2) Angajatorii sunt obligați să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul.
(3) La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic.
(4) Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(5) În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unității încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condițiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.

Art. 29.- (1) Salariata gravidă, care a născut recent și care alăptează, nu poate fi obligată sa desfășoare muncă de noapte.
(2) În cazul în care sănătatea acestor salariate este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menținerea salariului de bază brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal.

Art. 30.- (1) Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei gravide, lăuze sau care alăptează din motive care au legătură directă cu starea sa;
b) salariatei care se află în concediu de risc maternal;
c) salariatei care se află în concediu de maternitate;
d) salariatei care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;
e) salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.
(2) Interdicția concedierii salariatei care se află în concediu de risc maternal se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate.
(3) Interdicția prevăzută la alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul concedierii ce intervine ca urmare a reorganizării angajatorului.
(4) Salariatele ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le consideră ca fiind legate de starea lor, au dreptul să conteste decizia angajatorului la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.

Art. 33.- (1) Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariată aflată în una dintre situațiile menționate mai sus, are obligația ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către salariată, să transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanților salariaților din unitate, precum și eșalonului superior.
(2) Copia deciziei se însoțește de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.

Art. 34.- Reprezentanții sindicali sau reprezentanții aleși ai salariaților având atribuții privind asigurarea respectării egalității de șanse între femei și bărbați, desemnați în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, au obligația de a organiza, semestrial, în unitățile în care funcționează, informări privind prevederile OU.G. nr. 96/2003.

Art. 35.- Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații:
a) să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
b) să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității;
e) să se consulte cu reprezentanții sindicatului sau cu reprezentanții salariaților în privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele acestora;
f) să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;
g) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
h) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal pe care le prelucrează.

Art. 36.- (1) Salariații Angajatorului au, în principal, următoarele obligații:
a) realizarea responsabilă și la un nivel maxim de competență a îndatoririlor de serviciu;
b) respectarea cu strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă;
c) respectarea programului de lucru și folosirea integrală și eficientă a timpului de lucru pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu;
d) însușirea și respectarea normelor de muncă, a altor reguli și instrucțiuni stabilite pentru compartimentul respectiv sau pentru locul de muncă specific salariatului;
e) utilizarea responsabilă și în conformitate cu documentațiile tehnice a aparaturii, echipamentelor, instalațiilor aflate în dotarea serviciului/compartimentului în care își desfășoară activitatea sau la care au acces, precum și exploatarea acestora în deplină siguranță;
f) respectarea normelor de protecția muncii și a mediului;
g) ridicarea calificării profesionale, frecventarea și absolvirea formelor de pregătire și perfecționare profesională recomandate, cunoașterea dispozițiilor legale, a normelor și instrucțiunilor privind activitatea pe care o desfășoară;
h) obligația de loialitate față de Angajator;
i) comportarea corectă în cadrul relațiilor de serviciu, respectarea muncii celorlalți salariati, asigurarea unui climat de disciplină, ordine și bună înțelegere;
j) înștiințarea fără întârziere a șefului ierarhic superior în legătură cu observarea existenței unor nereguli, abateri sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă și acționarea pentru diminuarea efectelor acestora și pentru prevenirea situațiilor care pun în pericol viața persoanelor sau prejudiciază patrimoniul Angajatorului;
k) respectarea regulilor de acces în perimetrul Angajatorului;
l) anunțarea șefului ierarhic de îndată, prin orice mijloc de comunicare, cu privire la imposibilitatea prezentării la serviciu (boală, situații fortuite);
m) păstrarea secretului de serviciu;
n) participarea la evaluările periodice realizate de către Angajator;
o) evidența, raportarea și autoevaluarea activității profesionale, conform procedurii și criteriilor elaborate de conducerea Angajatorului și cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 37- (1) Fiecare salariat are datoria să semnaleze imediat situațiile observate de incendiu, inundație sau orice situații în care se pot produce deteriorări sau distrugeri, inclusiv observarea unor colete sau obiecte uitate sau suspecte, precum și neregulile potențial generatoare de astfel de situații și să acționeze, după caz, pentru rezolvarea acestora și pentru diminuarea efectelor lor negative.
(2) Salariații care pot acționa în astfel de situații au obligația de a o face în timpul cel mai scurt posibil.
(3) Bunurile din patrimoniul unității date în folosință atât personalului propriu, cât și altor categorii de personal, aflat temporar în unitate, vor fi utilizate cu simț de răspundere și potrivit destinației lor, exclusiv pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
(4) În cazul apariției unor defecțiuni ale bunurilor deținute în folosință ori a altor situații ce pot genera pagube patrimoniului unității, personalul va raporta despre aceasta șefilor ierarhici, de îndată, în vederea luării măsurilor necesare.

Art. 38.- Salariații Angajatorului au, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate și sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare și consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
j) dreptul la protecție în caz de concediere;
k) dreptul de a participa la acțiuni colective;
l) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
m) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Art. 39.- Drepturile salariaților vor fi acordate și exercitate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 40.- Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condițiile legii;
b) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
c) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
d) să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și Regulamentului intern.

Art. 41.- (1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.
(2) Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.
(3) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
(4) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(5) Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 4 luni, să nu depășească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână.

Art. 42.- (1) Derogările individuale de la program pot fi aprobate numai de conducerea Angajatorului.
(2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.

Art. 43.- Programul de lucru al unității este de de luni până vineri, între orele 07.30 – 15.30.

Art. 44.- (1) Angajatorul va ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și va supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat.
(2) Personalul contractual are obligația de a semna condica de prezență la începerea și la sfârșitul programului de lucru.

Art. 45.- (1) Salariații au dreptul la concediu de odihnă anual plătit.
(2) Personalul contractual beneficiază de concediu de odihnă anual, în condițiile stabilite prin H.G. nr. 250/1992 republicată, privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, prin contractul colectiv de muncă și prin contractul individual de muncă.
(3) Polițiștii beneficiază de concediu de odihnă anual în condițiile stabilite prin H.G. nr. 1578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare.
(4) Sărbătorile legale, precum și zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual cuvenit personalului contractual.
(5) Durata concediului de odihnă anual pentru salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Art. 46.- (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale, întocmite până la sfârșitul anului calendaristic, pentru anul următor, stabilite de angajator cu consultarea reprezentanților sindicatului sau ai salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale.
(4) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat din cadrul unității să efectueze într-un an calendaristic o perioadă de concediu neîntrerupt, după cum urmează:
a) polițiștii - 21 de zile calendaristice de concediu neîntrerupt;
b) personalul contractual – 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
(5) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă ori în cazul încetării raporturilor de serviciu.

Art. 47.- (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă, cu obligația de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

Art. 48.- (1) Salariații au dreptul la concedii fără plată cu durata de până la 30 de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea unor probleme personale.
(2) În mod excepţional, salariații au dreptul la concedii fără plată cu durată însumată între 30 şi 90 de zile calendaristice anual, în următoarele situaţii:
a) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, fără a depăşi 90 de zile, dacă cel în cauză nu beneficiază, potrivit legii, de concediu medical şi de indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate – copil, frate, soră, părinte – pe timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate;
b) pentru alte motive temeinic fundamentate.

Art. 49.- (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica sau în alte zile, în cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității unității.
(2) În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalațiilor sau clădirilor unității, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar, în vederea executării acestor lucrări.
(3) Compensațiile acordate salariaților pentru modificarea/suspendarea repausului săptămânal sunt potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
(4) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
(5) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală de un spor la salariul de bază, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 50.- (1) Salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii fără plată, pentru formare profesională.
(2) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa.
(3) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.
(4) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională.
(5) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 51.- (1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de personalul contractual în baza contractului individual de muncă și de către polițiști în baza dispoziției de încadrare și a fișei postului și cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, care se stabilește cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
(3) Angajatorul nu poate stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
(4) La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.
(5) Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.

Art. 52.- (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă.
(2) Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.
(3) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
(4) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia, altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.
(5) În cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligațiile de întreținere, conform Noului Cod civil;
b) contribuțiile și impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.

Art. 53.- (1) Accesul personalului propriu și al cursanților în sediile Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen se face în baza legitimației de serviciu și a cartelei de acces.
(2) Activarea inițială a sistemului de control acces pe bază de cartele magnetice se realizează de către personalul Biroului Comunicații și Tehnologia Informației.
(3) Cartelele magnetice se distribuie astfel:
a) pentru personalul propriu - prin grija Biroului Management Operațional și Control Acces;
b) pentru cursanți, după următoarea procedură:
i) în fiecare zi de vineri, anterioară începerii cursurilor, îndrumătorii de curs vor ridica necesarul de cartele magnetice de la Biroul Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului.
ii) în cadrul procedurilor administrative corespunzătoare începerii cursurilor, cartelele magnetice vor fi distribuite cursanților pe bază de semnătură, potrivit documentului-model din anexă.
(4) Cartelele magnetice distribuite:
a) vor fi predate Biroului Management Operațional și Control Acces de către personalul propriu în toate situațiile în care se impune întocmirea fișei de lichidare, aspect care se va consemna în cuprinsul acesteia.
b) vor fi predate îndrumătorilor de curs la sfârșitul programului formativ; îndrumătorii de curs predau cartelele Biroului Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului pe baza documentelor prevăzute la alineatul (3) litera b) punctul ii).
(5) Ofițerii de serviciu de la sediile din Buzău și Ploiești primesc drepturi de administrare și utilizare a aplicației pentru control acces pe bază de cartele magnetice. Aceștia:
a) vor utiliza drepturile de administrare și utilizare în situația în care apar disfuncționalități de natură tehnică;
b) vor realiza accesul vizitatorilor care nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute la alineatul (1) și care urmează a fi conduși la directorul unității/înlocuitorul delegat al acestuia, utilizând, în acest scop, cartela magnetică proprie;
c) vor realiza accesul persoanelor care urmează a efectua/executa diferite lucrări/intervenții;
d) vor înștiința de îndată șeful Biroului Management Operațional și Control Acces și șeful Biroului Comunicații și Tehnologia Informației despre disfuncționalitățile apărute, făcând mențiune în documentele zilnice;
e) vor realiza accesul cursanților:
i) până la distribuirea cartelelor magnetice, realizată conform alineatului (3) litera b) pct. ii);
ii) în cazul în care apar disfuncționalități ale sistemului sau când cursanții se prezintă la punctul de control acces fără cartelă de acces ori aceasta este deteriorată, caz în care vor informa de îndată șeful Biroului Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului;
(6) La punctul de control acces se distribuie o cartelă de acces, prin grija Biroului management operațional și control acces. Ofițerul de serviciu va fi informat de către personalul aflat în serviciul de pază despre utilizarea acesteia.
(7) Persoanelor care solicită accesul în sediile Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen și care nu se regăsesc în situațiile prevăzute la alineatul (1) și, respectiv alineatul (5) lit. b) și c), li se va facilita accesul prin grija personalului Centrului la care doresc să ajungă, cu informarea prealabilă a ofițerului de serviciu.
(8) Implementarea sistemului de control acces nu aduce atingere programului de lucru al unității.
(9) Deteriorarea, pierderea sau furtul cartelelor de acces se va raporta de îndată ofițerului de serviciu pe unitate, urmând a se efectua cercetare administrativă în vederea stabilirii răspunderii patrimoniale.
(10) Accesul salariaților în afara programului normal de lucru este permis numai cu aprobarea conducerii unității, la propunerea șefilor compartimentelor funcționale din care fac parte salariații.
(11) Activitățile în afara programului normal de lucru pot fi efectuate numai în zilele de lucru, în intervalul 6 - 22. Excepții de la această regulă se pot obține pe referate justificative, în care se precizează salariații implicați și perioada de timp solicitată.

Art. 54.- (1) Accesul persoanelor străine este permis numai dacă acestea posedă ordine de deplasare corespunzătoare sau sunt colaboratori ai Angajatorului ori membri de familie ai salariaților.
(2) Accesul delegaților este valabil numai pentru compartimentul la care reiese că au interes de serviciu și pe durata programului normal de lucru. Compartimentul care primește delegați are răspunderea pentru însoțirea delegatului în spațiile Angajatorului.

Art. 55.- Salariații au obligația să predea legitimația de serviciu la încetarea contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu.

Art. 56.- (1) Salariații au dreptul să adreseze conducerii Angajatorului, în scris, petiții individuale, dar numai în legătură cu problemele proprii apărute la locul de muncă și în activitatea desfășurată.
(2) Prin petiție se înțelege orice cerere sau reclamație individuală pe care un salariat o adresează conducerii Angajatorului în condițiile legii și ale regulamentului intern.
(3) Petițiilor anonime nu li se va da curs, acestea urmând a fi clasate.

Art. 57.- (1) Cererile sau reclamațiile se adresează reprezentantului legal al Angajatorului și se înregistrează la secretariat.
(2) În cazul în care problemele sesizate în cerere sau în reclamație necesită o cercetare mai amănunțită, reprezentantul legal al Angajatorului numește o persoană sau o comisie care să verifice realitatea lor.
(3) În urma verificării Angajatorului, persoana sau comisia numită întocmește un referat cu constatări, concluzii și propuneri și îl supune aprobării reprezentantului legal al Angajatorului.
(4) Reprezentantul legal al Angajatorului este obligat să comunice salariatului răspunsul în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sau reclamației.
(5) În situația în care aspectele sesizate prin cerere sau reclamație necesită o cercetare mai amănunțită, reprezentantul legal al Angajatorului poate prelungi termenul cu cel mult 15 zile.

Art. 58.- (1) Salariații nu pot formula două petiții privitoare la aceeași problemă.
(2) În cazul în care un salariat adresează în aceeași perioadă de timp două sau mai multe petiții cu același obiect, acestea se vor conexa, salariatul urmând să primească un singur răspuns.
(3) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție cu același conținut sau care privește aceeași problemă, aceasta se clasează, făcându-se mențiune că s-a verificat si i s-a dat deja un răspuns petiționarului.

Art. 59.- Salariații și Angajatorul au obligația să soluționeze conflictele de muncă prin bună înțelegere sau prin procedurile stabilite de dispozițiile legale în vigoare.

Art. 60.- (1) Salariații care îndeplinesc în bune condiții sarcinile ce le revin și au o conduită ireproșabilă pot primi recompense. Recompensarea salariaților se realizează în scopul recunoaşterii publice în cadrul comunităţii profesionale a meritelor celor care se evidenţiază în îndeplinirea atribuţiilor, a misiunilor sau pe timpul acţiunilor organizate în zona de competenţă a Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.
(2) Recompensele au caracter moral sau material, după caz.
(3) Recompensarea salariaților trebuie să se bazeze pe principii care vizează obiectivitatea, echitatea şi principialitatea acordării recompenselor.
(4) Salariații care dovedesc fidelitate deosebită pentru activitatea instituției, valoare profesională deosebită, rezultate excepționale în muncă, beneficiază de următoarele recompense, în condițiile legii:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior precedă acordarea unei alte recompense. Se acordă pe timpul perioadei cât sancţiunea îşi produce efectele şi determină încetarea imediată a acestora. Se acordă de şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară ce urmează a fi ridicată sau de către noul şef care îndeplineşte atribuţiile aceleiaşi funcţii. În situaţia în care salariatul a fost mutat, ridicarea sancţiunii se acordă ca recompensă de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat sancţiunea disciplinară;
b) felicitările - pot fi scrise sau verbale, se acordă pentru îndeplinirea deosebită a atribuţiilor şi a misiunilor şi se aduc la cunoştinţă individual sau în faţa personalului;
c) însemnele onorifice, de tipul ecusoanelor, al insignelor sau altele asemenea, şi diplomele de merit - se acordă pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri, competiţii sportive, manifestări cultural-artistice şi sociale cu prilejul unor aniversări şi la finalizarea unor acţiuni/misiuni;
d) recompensele materiale - se acordă salariaților care s-au evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate, în conformitate cu legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit prin fonduri publice.
(5) Recompensele se propun pe bază de referat justificat de către șeful nemijlocit și se aprobă de către director.

Art. 61.– Orice acţiune sau inacţiune, săvârşită cu vinovăţie de către personalul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, prin care au fost încălcate normele de securitate şi sănătate în muncă prevăzute de lege şi/sau de Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă ale instituţiei, normele etice şi deontologice specifice şi/sau cele referitoare la îndeplinirea atribuţiilor/îndatoririlor profesionale prevăzute de lege, prezentul Regulament intern, contractul individual de muncă sau dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici, constituie abatere disciplinară şi angajează răspunderea sa disciplinară, în măsura în care nu întruneşte condiţiile necesare pentru a fi contravenţie ori infracţiune.

Art. 62.– (1) Răspunderea disciplinară a personalului este angajată şi pentru încălcarea dispoziţiilor altor acte normative dacă prevăd, în mod expres, acest lucru dar numai după îndeplinirea procedurilor legale de cercetare prealabilă şi/sau consultarea consiliilor de disciplină, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, ale H.G. nr. 725/2015 privind răspunderea disciplinară a polițiștilor, ale Legii nr. 53/2003 republicată – Codul muncii şi ale prezentului Regulament.
(2) Abaterile disciplinare săvârşite de salariaţi, în perioada detaşării la altă instituţie, se sancţionează de şeful instituţiei la care aceştia sunt detaşaţi, comunicându-se în scris şi instituţiei care i-a detaşat.

Art. 63.– Cercetarea prealabilă se desfăşoară conform procedurii instituite prin Legea nr. 53/2003 republicată – Codul muncii, Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare și H.G. nr. 725/2015 privind răspunderea disciplinară a polițiștilor.

Art. 64.- (1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi, ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, Regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 65.- (1) Sunt interzise:
a) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau oboseală înaintată, introducerea sau consumul de băuturi alcoolice, practicarea de activități care contravin atribuțiilor de serviciu sau care perturbă activitatea altor salariați;
b) nerespectarea programului de lucru, întârzierea sau absentarea nemotivată, folosirea altor căi de ieșire/intrare în /din unitate, în afara celor prevăzute cu cartele de acces;
c) părăsirea locului de muncă în timpul programului de lucru fără aprobare sau pentru alte interese decât cele ale Angajatorului;
d) executarea în timpul programului a unor lucrări personale ori străine interesului Angajatorului;
e) scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricăror bunuri și documente aparținând acesteia, fără acordul scris al conducerii Angajatorului;
f) înstrăinarea oricăror bunuri date în folosință, păstrare sau de uz comun, precum și deteriorarea funcțională și calitativă sau descompletarea acestora, ca rezultat al unor utilizări ori manevrări necorespunzătoare;
g) folosirea în scopuri personale, aducerea la cunoștință pe orice cale sau copierea pentru alții, fără aprobarea scrisă a conducerii, a unor documente sau informații privind activitatea Angajatorului sau a datelor specificate în fișele sau dosarele personale ale angajaților;
h) efectuarea de mențiuni, ștersături, rectificări sau semnarea pentru alt salariat în condica de prezență;
i) atitudinea necorespunzătoare față de ceilalți angajați, față de managementul unității sau față de terțe persoane, prezente în mod justificat în incinta unității (conduita necivilizată, insulta, calomnia, purtarea abuzivă, lovirea și vătămarea integrității corporale sau a sănătății);
j) comiterea de fapte care ar putea pune în pericol siguranța Angajatorului, a propriei persoane sau a colegilor;
k) manifestări de natură a aduce atingere imaginii Angajatorului;
l) folosirea în scopuri personale a autovehiculelor Angajatorului, a oricăror materiale, mijloace fixe sau materii prime ale acestuia;
m) fumatul în spațiile publice închise, conform Legii nr. 349/2002 cu modificările și completările ulterioare. Fumatul este permis în spații special amenajate pentru fumat, cu respectarea următoarelor condiții obligatorii:
1. să fie construite astfel încât să deservească doar fumatul și să nu permită pătrunderea aerului viciat în spațiile publice închise;
2. să fie ventilate corespunzător, astfel încât nivelul noxelor să fie sub nivelurile maxime admise.
n) organizarea de întruniri în perimetrul unității fără aprobarea prealabilă a conducerii;
o) introducerea, răspândirea sau afișarea în interiorul instituției a unor anunțuri, afișe, documente etc. fără aprobarea conducerii Angajatorului;
p) propaganda partizană unui curent sau partid politic.
(2) Procedura disciplinară aplicabilă polițiștilor este reglementată prin Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare și prin H.G. nr. 725/2015 privind răspunderea disciplinară a polițiștilor.

Art. 66.- (1) Încălcarea cu vinovăție de către salariați a obligațiilor lor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare în unitate constituie abatere disciplinară și se sancționează ca atare, indiferent de funcția sau postul pe care îl ocupă persoana care a săvârșit fapta.
(2) Constituie abatere disciplinară și se sancționează încălcarea cu vinovăție de către personalul contractual a obligațiilor lor de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, obligațiile de serviciu stabilite în contractele individuale de muncă, în fișa postului, în Regulamentul intern (sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ori de ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 67.- (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul unui salariat – personal contractual care săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) În cazul în care, prin acte normative se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
(4) Amenzile disciplinare sunt interzise.

Art. 68.– (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul unui salariat poliţist, care a săvârşit o abatere disciplinară în sensul prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare și ale H.G. nr. 725/2015 privind răspunderea disciplinară a polițiștilor sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5-20% pe o perioadă de 1 – 3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
c) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
d) destituirea din poliţie.
(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

Art. 69.– Aplicarea sancţiunilor disciplinare corespunzător abaterilor săvârşite de salariaţii unor alţi angajatori detaşaţi în cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen sunt de competenţa conducătorului instituţiei sau a persoanei împuternicite expres de către acesta, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin fişa postului, pe întreaga perioadă a detaşării.

Art. 70.– Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 67 lit. c) şi d) în prezentul Regulament intern, salariaţilor detaşaţi ai altor angajatori, angajatorul este obligat să solicite acordul scris al angajatorului cu care salariatul detaşat are încheiat contract individual de muncă sau desfăşoară raporturi de serviciu.

Art. 71.– Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 67 lit. e în prezentul Regulament intern faţă de persoana detaşată, nu poate fi dispusă decât de (conducerea) angajatorul acestuia, în urma transmiterii de urgenţă a actelor ce dovedesc îndeplinirea procedurii disciplinare de către instituţia la care această persoană a fost detaşată.

Art. 72.- (1) Ca urmare a sesizării conducerii Angajatorului cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare sau a constatării încălcării de către un salariat a normelor legale, Regulamentului intern, contractului individual de muncă sau contractului colectiv de muncă aplicabil, ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici, conducătorul instituției sau persoana împuternicită de acesta va dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile, numind o persoană sau o comisie în acest sens. Din comisie va face parte, fără drept de vot, în calitate de observator, și un reprezentant al organizației sindicale al cărei membru este salariatul cercetat.
(2) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio sancțiune nu poate fi dispusă înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(3) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana/comisia împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. Comisia îl va convoca în scris pe salariatul cercetat, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte.
(4) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(5) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Salariatul are dreptul să cunoască toate actele și faptele cercetării și să solicite în apărare probele pe care le consideră necesare. Comisia numită pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile are obligația de a lua o notă scrisă de la salariatul ascultat, notă în care se va preciza poziția salariatului față de fapta pe care a comis-o și împrejurările invocate în apărarea sa.
(6) Cercetarea disciplinară prealabilă impune stabilirea următoarelor aspecte:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
b) gradul de vinovăție a salariatului;
c) consecințele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
(7) La finalizarea cercetării disciplinare prealabile, persoana/comisia numită în acest sens va întocmi un proces-verbal de constatare, care trebuie să cuprindă: indicarea subiectului abaterii disciplinare, descrierea faptei, descrierea modului în care s-a desfășurat cercetarea disciplinară prealabilă și ascultarea salariatului, prezentarea condițiilor și împrejurărilor în care fapta a fost săvârșită, prezentarea consecințelor abaterii disciplinare, a comportării generale în serviciu a salariatului și a eventualelor sancțiuni disciplinare suferite anterior de către salariat, stabilirea gradului de vinovăție a salariatului, probele administrate și propunerile persoanei/comisiei împuternicite de către Angajator să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă de clasare a cauzei sau de sancționare disciplinară a salariatului.

Art. 73.- (1) În baza propunerii comisiei de disciplină, Angajatorul va emite decizia de sancționare.
(2) Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
b) gradul de vinovăție a salariatului;
c) consecințele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
(3) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

Art. 74.- (1) Decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, Regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 267 alin. (3) din Codul muncii, nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
(2) Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.
(3) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta.
(4) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

Art. 75.- Sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.

Art. 76.– (1) Activitatea şi conduita poliţistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea anuală de serviciu, cu acordarea uneia dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(2) În cazul în care poliţistul nu a desfăşurat activitate pe durata întregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluării întocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constituie calificativ anual numai dacă activitatea desfăşurată depăşeşte cumulat 6 luni.
(3) Evaluarea anuală a poliţiştilor din cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, în baza următoarelor criterii:
a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului;
b) legalitatea exercitării competenţelor conferite de funcţie;
c) nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului;
d) aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor.

Art. 77.– (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual se realizează potrivit Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 94/2011.
(2) Criteriile de analiză a postului, prevăzute de lege, în baza cărora sunt stabilite criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt următoarele:
a) cunoştinţe şi experienţă;
b) complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor;
c) judecata şi impactul deciziilor;
d) influenţă, coordonare şi supervizare;
e) contacte şi comunicare;
f) condiţii de muncă;
g) incompatibilităţi şi regimuri speciale.
(3) Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt următoarele:
a) nivelul cunoştinţelor şi abilităţilor;
b) nivelul de implicare în îndeplinirea atribuţiilor;
c) dificultatea/complexitatea atribuţiilor îndeplinite - în raport cu posturi similare;
d) capacitatea de lucru cu supervizare redusă;
e) loialitatea faţă de instituţie;
f) capacitatea de lucru în echipă;
g) capacitatea de comunicare.
(4) Suplimentar faţă de criteriile stabilite la alin. (3), pentru personalul contractual care ocupă posturi prevăzute cu studii superioare şi studii superioare de scurtă durată, respectiv studii universitare de licenţă sau studii universitare de masterat, se stabilesc următoarele criterii de evaluare a performanţelor profesionale individuale:
a) capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi;
b) capacitatea de a se perfecţiona şi a valorifica experienţa dobândită;
c) spiritul de iniţiativă.
(5) Suplimentar faţă de criteriile stabilite la alin. (3), pentru personalul contractual care ocupă funcţii de conducere se stabilesc următoarele criterii de evaluare a performanţelor profesionale individuale:
a) capacitatea de a organiza;
b) capacitatea de a coordona;
c) capacitatea de a controla;
d) capacitatea de a decide;
e) capacitatea de a dezvolta abilităţile personalului;
f) capacitatea de analiză şi sinteză;
g) creativitatea şi spiritul de iniţiativă.
(6) Personalul contractual care ocupă temporar funcţii de conducere este evaluat pentru perioada respectivă conform prevederilor alin. (3) şi (4).

Art. 78.– (1) Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen organizează programe de formare inițială și continuă, în forma de învățământ la zi, cu frecvență și în format online.
(2) Structura, dinamica activităţilor de pregătire, sistemul cursurilor, durata, selecţia cursanţilor şi modalitatea de finalizare a cursurilor sunt stabilite de Direcţia Generală Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 79.– Pentru planificarea, organizarea, asigurarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen funcţionează următoarele structuri colective:
a) Consiliul de conducere;
b) Consiliul de învăţământ;
c) Comisiile metodice;
d) Comisia de curriculum.

Art. 80.– (1) Consiliul de conducere se întruneşte în şedinţe ordinare (care au loc lunar) sau în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a unei treimi din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.
(2) Consiliul de conducere este format din reprezentanții structurilor prevăzute cu funcții de conducere în statul de organizare al Centrului, precum și reprezentantul Compartimentului Juridic şi are rol deliberativ şi decizional în procesul managerial și are următoarele atribuţii:
a) promovează activităţile Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen şi adoptă strategii în acest sens;
b) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţilor Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen;
c) stabileşte termene de îndeplinire a sarcinilor dispuse de conducerea instituţiei sau de eşaloanele superioare;
d) constată îndeplinirea sau neîndeplinirea sarcinilor în termenele stabilite, luând măsurile necesare pentru îndeplinirea în condiţii optime a obiectivelor instituţiei;
e) analizează oportunitatea încheierii de contracte, parteneriate şi protocoale cu alte instituţii din cadrul sau din afara Ministerului Afacerilor Interne, în funcţie de necesităţile instituţiei;
f) analizează activitatea de inventariere anuală a patrimoniului instituţiei, dispunând măsurile necesare conservării şi prezervării acestuia;
g) în funcţie de resursele financiare alocate Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen analizează posibilitatea achiziţionării de bunuri şi servicii necesare desfăşurării activităţii instituţiei, prin includerea acestora în programul anual al achiziţiilor aprobat de director;
h) stabileşte strategii pentru încadrarea în resursele alocate instituţiei, în vederea îndeplinirii în condiţii optime a obiectivelor instituţiei;
i) analizează oportunitatea încadrării cu personal a posturilor vacante, în vederea desfăşurării în condiţii cât mai bune a activităţii la nivelul compartimentelor;
j) informează conducerea instituţiei despre problemele survenite la nivelul compartimentelor, în vederea dispunerii de către director a măsurilor necesare soluţionării acestora.
k) analizează oportunitatea accesării unor fonduri externe nerambursabile, în scopul dezvoltării instituționale.
l) monitorizează stadiul implementării proiectelor cu finanțare externă (Programe finanțate de UE: ISPA, Fonduri structurale și ale altor agenții internaționale).
(3) Propunerile pentru şedinţele Consiliului de conducere se fac de către şefii/ coordonatorii de structuri şi se comunică coordonatorului Compartimentului Relaţii Publice şi Documente Clasificate (R.P.D.C.), cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei.
(4) Şeful Compartimentului R.P.D.C., cu două zile înainte de data în care este programată şedinţa postează pe reţeaua internă „Public” ordinea de zi stabilită pentru purtarea discuţiilor.
(5) Conţinutul şedinţelor este consemnat în Registrul de procese - verbale de către şeful Compartimentului R.P.D.C. ori de către înlocuitorul acestuia.
(6) Pentru punerea în aplicare ori monitorizarea implementării deciziilor adoptate prin vot în Consiliul de conducere, precum și pentru alte activități circumscrise domeniului de activitate al unității, directorul poate convoca ședințe de lucru, cu participarea șefilor/reprezentanților structurilor interesate, secretariatul fiind asigurat de reprezentantul desemnat al Compartimentului Relații Publice și Documente Clasificate.

Art. 81.– (1) Consiliul de învăţământ este constituit din personalul didactic al Centrului, se întruneşte trimestrial prin Dispoziţia zilnică a directorului Centrului și are ca obiective prezentarea şi dezbaterea activităţilor din planul anual al Consiliului, discutarea, analizarea şi luarea deciziilor pentru rezolvarea situaţiilor concrete apărute în procesul de formare profesională desfăşurat în Centru.
(2) Consiliul de învăţământ are următoarele atribuţii:
a) dezbaterea şi stabilirea principalelor măsuri pentru dezvoltarea instituţională şi modernizarea învăţământului (conducere, conţinut, forme, metode şi mijloace de învăţământ, baza tehnico-materială), sarcinile, etapele şi responsabilităţile privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor formative;
b) analizarea modului în care se realizează pregătirea de specialitate, psihopedagogică şi metodică a personalului şi aprobarea măsurilor necesare pentru perfecţionarea acesteia;
c) analizarea rezultatelor obţinute de cursanţi în pregătire, conduita acestora, practica disciplinară din cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, prin stabilirea măsurilor ce se impun pentru creşterea calităţii actului de instruire;
d) analizarea rezultatelor chestionarelor de feed-back aplicate participanţilor la diferitele categorii de cursuri desfăşurate în Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen;
e) analizarea situaţiei cursanţilor care urmează a fi eliminaţi de la cursuri;
f) constituirea Comisiei pentru coordonarea activităţii editoriale, dezbaterea şi aprobarea proiectul planului de muncă al acesteia.
(3) Şefii de catedră prezintă conducerii Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen propuneri cu problemele ce vor fi dezbătute în Consiliul de învăţământ.
(4) Lucrările Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor, iar hotărârile se iau cu majoritatea simplă de voturi.
(5) Pentru fiecare problemă prevăzută la Ordinea de zi se întocmesc, după caz, materialele necesare documentării membrilor consiliului (rapoarte, referate, analize, informări etc.).
(6) Membrii Consiliului sunt obligaţi ca, înaintea fiecărei şedinţe, să studieze ordinea de zi şi materialele întocmite, pentru a asigura eficacitatea dezbaterilor şi soluţionarea problemelor puse în discuţie.
(7) La începutul şedinţelor, secretarul Consiliului de învăţământ prezintă o informare asupra modului de îndeplinire a măsurilor stabilite în şedinţa anterioară.
(8) Dacă unele probleme depăşesc competenţa Consiliului de învăţământ, în raport de specificul acestora, directorul informează alte structuri cu responsabilităţi în materie.
(9) Hotărârile adoptate, rezumatul informării, răspunsurile la întrebările formulate, punctele de vedere exprimate pe timpul dezbaterilor din cadrul şedinţelor Consiliului de învăţământ se consemnează în registrul ședințelor Consiliului și se semnează de toți participanții la ședință.

Art. 82.– (1) Comisia metodică este organizată la nivelul fiecărei Catedre, şedinţele acesteia se desfăşoară ori de câte ori este nevoie şi sunt consemnate în procese-verbale. Comisia metodică este formată din personalul de instruire al catedrei, invitaţi din rândul celorlalte catedre (atunci când problemele discutate vizează personal didactic din celelalte catedre) şi este condusă de şeful comisiei numit prin Dispoziţia de învăţământ la propunerea şefului de catedră. Comisia metodică desfăşoară următoarele activităţi:
a) analizează şi avizează proiectele Curriculumului/planificări tematice;
b) discută, analizează şi face recomandări privind conţinutul ştiinţific al materialelor curriculare elaborate de personalul de instruire;
c) analizează lecţiile la care personalul catedrei a participat în interasistenţă/a desfăşurat predări în echipă, schimburile de experienţă interdisciplinare cu celelalte catedre, rezultatele activităţilor de documentare şi rezultatele participărilor la alte manifestări ştiinţifice/schimburi de experienţă ale personalului Catedrei;
d) consiliază personalul de instruire în procesul de elaborare a documentelor şcolare;
e) stabileşte modalităţi de îmbunătăţire a programelor de pregătire;
f) monitorizează parcurgerea integrală a programelor analitice, propune replanificarea, la nevoie, a temelor neefectuate şi analizează modul în care se realizează evaluarea/reevaluarea cursanţilor;
g) analizează şi formulează propuneri pentru îmbunătăţirea şi actualizarea conţinutului auxiliarelor curriculare elaborate de către personalul Catedrei (suporturi de curs/teme/ghiduri).
(2) Şeful Comisiei metodice prezintă în Consiliul de învăţământ informări asupra activităţii desfăşurate.

Art. 83.– Comisia pentru curriculum are următoarele atribuții:
a) realizarea ofertei educaționale a Centrului;
b) sondarea și analizarea opiniei cursanților cu privire la atingerea obiectivelor programelor formative;
c) propunerea de noi programe de formare sau teme pentru oferta curriculară aferentă anului de invățământ următor , în concordanță cu solicitările beneficiarilor;
d) elaborarea proiectului de curriculum;
e) adoptarea procedurilor de elaborare a curriculumului;
f) verifică modul de implementare la nivel instituțional a obiectivelor programelor formative prin elaborarea metodologiilor de proiectare, management, evaluare și perfecționare a programelor de formare în vederea unor curricule coerente , eficiente și coordonate;,
g) avizarea planurilor de învățământ aferente programelor formative, cu respectarea actelor normative în vigoare;
h) colaborarea cu, Comisia de evaluare și asigurare a calității (C.E.A.C.) de la nivelul C.M.P.S.;
i) promovarea, în funcție de situațiile ivite, a noi exigențe, a noi strategii de dezvoltare, metode de evaluare și regulamente;
j) sprijinirea cadrelor didactice în vederea elaborării programelor analitice;
k) verifică procesul de evaluare și revizuire periodică a curriculelor în scopul implementării politicii de modernizare și eficientizare a activităților de formare;
l) monitorizează anual rezultatele procesului de învățământ prin colaborare cu CEAC.

Art. 84.– (1) Catedrele asigură realizarea procesului de învăţământ, perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului propriu, cunoaşterea şi îndrumarea cursanţilor.
(2) Principalele documente de organizare/planificare şi de evidenţă ce se întocmesc/păstrează la nivelul catedrelor, în format letric sau electronic - după caz, sunt următoarele:
a) Graficul de pregătire continuă a personalului pe anul în curs (copie);
b) Dispoziţia de învăţământ a directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen
(copie);
c) Curriculum-uri/planificări tematice (copie);
d) Notele de curs/culegerile de lecţii/exerciţii/aplicaţii/ghidurile necesare în procesul de învăţământ;
e) Planul de activitate semesrtial și lunar al catedrei;
f) Procesele verbale ale Comisiei metodice;
g) Mapa cu rapoarte de evaluare şi analize;
h) Mapa cu documentele de pregătire continuă a grupei şefului de catedră;
i) Mapă documente privind managementul calităţii;
j) Mapă pentru documente clasificate;
k) Rapoartele de documentare ale personalului catedrei;
l) Documentele individuale pentru pregătirea continuă.

Art. 85.– (1) Activitatea de învăţământ se desfăşoară potrivit programului orar (Anexa l).
(2) Durata unei şedinţe de curs este de 100 de minute; fiecare pauză este de 20 minute.
(3) Programul săptămânal al cursurilor cuprinde, de regulă, 30 de ore, de luni până vineri.
(4) În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, de regulă, nu se ţin cursuri şi nu se acordă consultaţii.
(5) În situaţii deosebite sau pe perioade determinate, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată prin dispoziţia directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.
(6) În situații obiective, precum situații de urgență civilă (condiții meteorologice nefavorabile, cutremure, inundații etc.), directorul C.M.P.S. poate suspenda cursurile pe o perioadă determinată, de regulă, după consultarea D.G.M.R.U și informarea Consiliului de învățământ.
(7) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind replanificarea programelor formative, la o dată stabilită de comun acord cu structurile beneficiare. Aceste măsuri se stabilesc prin anexe la Dispoziția de învățământ a directorului C.M.P.S.

Art. 86.– (1) Personalul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen îşi desfăşoară activitatea potrivit atribuţiilor prevăzute în fişa postului; aceasta este întocmită în conformitate cu cerinţele postului.
(2) Ierarhizarea funcţiilor din Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen este prevăzută în statul de organizare.

Art. 87.- În cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen activitatea de învățământ este desfășurată de următoarele categorii de personal:
a) conducerea unității;
b) personal de instruire:
1) instructori de poliție și formatori – funcţionari publici cu statut special, denumiți în continuare formatori, încadraţi potrivit Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare;
2) personal contractual (profesori), încadrat potrivit Legii nr. 53/2003 republicată – Codul muncii;
b) ofițeri specialiști din cadrul Biroului Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului, încadraţi potrivit Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare;
c) agenți din cadrul catedrelor și Biroului Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului, încadraţi potrivit Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 88.(1) Personalul de instruire se subordonează nemijlocit șefului de catedră, desfăşoară activităţile de pregătire și îndrumare a efectivelor de cursanţi şi are următoarele îndatoriri principale:
a) răspunde de parcurgerea programelor formative aprobate;
b) coordonează, în calitate de responsabili ai specializărilor, activităţile desfăşurate în cadrul acestora;
c) asigură conţinutul ştiinţific/de specialitate al temelor;
d) participă la elaborarea curriculum-urilor/planificărilor tematice;
e) participă la programe de formare continuă de specialitate și metodică;
f) desfăşoară documentare şi schimb de experienţă în structuri ale Ministerului Afacerilor Interne şi alte instituţii;
g) întocmeşte şi actualizează conţinutul ştiinţific al temelor prevăzute în curriculum-uri/planificări tematice;
h) desfăşoară activități complementare învățământului prevăzute în fişa postului;
i) evaluează nivelul de pregătire a cursanţilor, ţine evidenţa rezultatelor obţinute de aceştia;
j) îndrumă pregătirea cursanţilor în vederea susţinerii reevaluărilor, precum şi a probelor nesusţinute din motive temeinic justificate;
k) planifică și organizează vizite de studiu, potrivit specificului activității formative cuprinse în programul educativ;
l) participă la activităţile organizate în cadrul comisiei metodice;
m) participă la concursurile de admitere şi examenele de absolvire pentru care este nominalizat în componenţa comisiilor/subcomisiilor, potrivit competenţelor;
n) participă şi redactează materiale pentru şedinţele Consiliului de învăţământ;
o) face parte din delegaţii oficiale în cadrul acordurilor de parteneriat cu instituţii similare din ţară şi străinătate;
p) accesează, în scop didactic, aplicațiile informatice gestionate de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, necesare asigurării competențelor specifice programului educativ;
q) acordă consultaţii individuale sau colective;
r) redactează teme cu caracter practic-aplicativ ca urmare a documentării individuale, utilizează metode şi mijloace adecvate transmiterii acestora unor grupuri ţintă diferite;
s) participă la activităţile de pregătire continuă în cadrul catedrei, la lecţiile deschise şi schimburile de experienţă interdisciplinare;
t) participă la organizarea şi desfăşurarea de activităţi sportive, de cunoaştere a limbilor străine şi de lucru cu tehnologia informațiilor și comuncațiilor (TIC);
u) pe timpul desfășurării cursurilor poartă, de regulă, ţinuta de serviciu.
(2) În vederea îndeplinirii misiunilor specifice ale Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen, stabilite potrivit art. 1 alin. (1) – (3) și alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin Dispoziția directorului general al Direcției Generale Management Resurse Umane nr. II/17327 din 07.02.2017, cu modificările și completările ulterioare, în corelație cu postul ocupat, personalul nominalizat la literele b)-d) ale art. 87 din prezentul Regulament are următoarele sarcini:
a) desfășoară activități specifice pregătirii de luptă, prin aceasta înțelegându-se instrucţia de front şi a focului, pregătirea de specialitate, pregătirea fizică, proiectare de aplicaţii tactice şi operative, organizare de laboratoare şi aplicații practice, precum și alte activităţi demonstrativ-metodice;
b) prelucrează datele cu caracter personal ale cursanților și specialiștilor cu care colaborează în actul instructiv-educațional, valorificându-le prin proceduri/sisteme informatice în scopul pregătirii profesionale;
c) desfășoară activități operative specifice, în situații excepționale.
(3) În cazul programelor formative la care sunt invitați specialiști din cadrul structurilor beneficiare, instructorul/formatorul/profesorul va face o scurtă prezentare a temei, competențele care vor fi dezvoltate, iar la sfârșitul secvenței de instruire va asigura transferul cunoștințelor precizând contextele situaționale în care se vor aplica aceste informații.

Art. 89.– Personalului de instruire îi este interzis:
a) să întreprindă acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a instituţiei şi a cursantului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia;
b) să agreseze verbal sau fizic cursanţii şi/sau colegii;
c) să primească bunuri sau alte foloase necuvenite de la cursant.

Art. 90.– Când un instructor nu îşi poate susţine activitatea formativă planificată din motive obiective, se va proceda astfel:
a) un coleg de aceeaşi specialitate va prelua activitatea;
b) activitatea va fi replanificată iar în locul ei se va susţine o alta, în funcţie de personalul disponibil la momentul respectiv; instructorul care îl înlocuieşte trebuie să aibă atribuţii de predare în cadrul cursului;
c) când situaţia instructorului este cunoscută din timp, va fi solicitat sprijinul unui specialist al instituţiei beneficiare, care va susţine activitatea.

Art. 91.– (1) În vederea îmbogăţirii cunoştinţelor, actualizării lecţiilor, întocmirii documentelor de învăţământ şi a cunoaşterii noilor proceduri şi metodologii de lucru, instructorii vor desfăşura activităţi de documentare curentă la unităţile operative, conexe specializărilor de care răspund.
(2) Instructorii care vor desfăşura activităţi de documentare, au obligaţia de a întocmi următoarele documente:
a) planul de documentare - în care se vor trece datele de identificare a instructorului, perioada de documentare, instituţia în care se execută, obiectivele documentării, probleme de soluţionat, modalităţi de implementare a rezultatelor activităţii de documentare;
b) raportul de documentare - în care se vor trece rezultatele documentării, materialele procurate, cum vor fi ele utilizate şi locul de dispunere, problemele nesoluţionate, alte menţiuni.
c) referatul pentru dispoziția de zi a directorului;
(3) Planul de documentare este avizat de seful de catedră, directorul adjunct şi aprobat de director.

Art. 92.– (1) Instructorii de poliție și formatorii efectuează activități de informare-documentare, organizare și participare la seminarii/sesiuni de comunicări științifice sau ori de câte ori se impune, stagii de documentare stabilite de conducerea Centrului, în unități operative, conform prevederilor art. 27, alin. 1, cap. III, secțiunea a 2-a, anexa 4 din OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Participarea instructorilor de poliție și formatorilor la activitățile prevăzute la alin. 1 se realizează pe baza planificării elaborate, pe perioade care să cumuleze 6 luni la fiecare 5 ani de activitate didactică desfășurată conform prevederilor art. 27, alin. 2, cap. III, secțiunea a 2-a, anexa 4 din OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale M.A.I. cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Cheltuielile de transport, cazare şi hrană sunt suportate de Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, numai în situaţia deplasării în teritoriu.
(4) Unităţile Ministerului Afacerilor Interne vor fi informate în acest sens de către conducerea Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.

Art. 93.– (1) Îndrumătorii de curs sunt numiți din rândul personalului prevăzut la art. 87 lit. b) – d), la propunerea șefilor de catedre/șefului Biroului Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului și sunt nominalizați prin Dispoziția zilnică a directorului Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen, în scopul coordonării activității claselor de cursanți.
(2) În ceea ce priveşte activităţile de îndrumare a cursanţilor îndrumătorii de curs se subordonează, după caz, şefului catedrei/șefului Biroului Planificare, Metodică și Asigurarea Calității Învățământului.
(3) Îndrumătorii de curs au următoarele îndatoriri:
a) organizarea și conducerea activităților formative specifice grupei de cursanți;
b) îndrumarea și controlul modului de executare a sarcinilor stabilite;
c) distribuirea și asigurarea restituirii cartelelor magnetice către/de către cursanți, potrivit regulilor interne stabilite la nivelul Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen;
d) prezentarea cursanţilor, pe bază de semnătură, cu prilejul deschiderii activităţilor de pregătire, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în incinta instituţiei, a regulilor de prevenire a accidentelor şi evenimentelor grave şi deosebit de grave, a instructajului pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, alte prevederi înscrise în procedurile aprobate la nivelul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen şi documente care reglementează activitatea de învăţământ de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în funcţie de tipul cursului;
e) prezentarea cursanţilor a conţinutului Curriculumului/planificărilor tematice;
f) urmărirea respectării programului de către cursanţi şi asigurarea mijloacelor tehnice necesare desfăşurării activităţilor formative;
g) verificarea şi asigurarea ordinii şi disciplinei pe timpul desfăşurării cursului;
h) verificarea stării administrativ - gospodăreşti şi a curăţeniei spaţiilor de cazare, de învăţământ şi de servire a mesei;
i) verificarea prezenţei zilnice şi consemnarea ei în condica grupei;
j) verificarea săptămânală a cataloagelor cursanţilor;
k) ţinerea evidenţei rapoartelor de învoire aprobate cursanţilor şi a documentelor doveditoare (în copie), indiferent de motivele invocate de aceştia şi transmite unităţii de provenienţă a cursantului perioadele în care acesta a lipsit din motive medicale ori sub forma învoirilor plătite;
l) proiectarea şi desfăşurarea activităţii potrivit prevederilor Curriculumului/planificărilor tematice, a sarcinilor stabilite în şedinţa de catedră în acord cu particularităţile educaţionale ale publicului ţintă;
m) coordonarea activităţii de elaborare a documentelor necesare evaluării cursanţilor şi prezentarea lor pentru aprobare;
n) pregătirea şi realizarea analizei cursului coordonat;
o) aplicarea chestionarelor de feed-back pentru cursurile coordonate, prezentarea concluziilor în cadrul şedinţelor metodice din catedră/ale Consiliului de învăţământ sau la cererea conducerii Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen;
p) depunerea catalogului grupei la finalizarea cursului de către seria respectivă, la B.P.M.A.C.I.
(4) Îndatoririle prevăzute la alineatul (3) se completează cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în fişele posturilor.

Art. 94.– Calitatea de cursant o au toţi poliţiştii, cadrele militare şi funcţionarii publici din Ministerul Afacerilor Interne propuşi de inspectoratele generale/similare sau unităţile din care provin, precum și din instituțiile din afara M.A.I. care au atribuții în domeniul Schengen – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Vămilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Externe, participanţi la cursurile organizate de Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen.
a) calitatea de cursant impune îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea sau restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii şi regulamentelor specifice personalului din Ministerul Afacerilor Interne.
b) dobândirea calităţii de cursant decurge din momentul luării în evidenţă. Luarea în evidenţa Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen a participanţilor la diferitele categorii de cursuri se va realiza de către Biroul Planificare, Metodică şi Asigurarea Calităţii Învăţământului, pe baza fişelor de înmatriculare prezentate de către îndrumătorii de clasă.

Art. 95.– (1) Cursanţii sunt organizaţi pe grupe, în raport de numărul locurilor, nivelul de pregătire şi specificul activităţilor/cursurilor desfăşurate.
(2) Calitatea de cursant este dobândită şi exercitată prin frecventarea cursurilor şi participarea la activităţile prevăzute în programul instituţiei de învăţământ.

Art. 96.– (1) Programul orar al cursanţilor este cel prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
(2) Programul orar poate fi modificat prin dispoziţie a directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen şi consultarea Consiliului de învăţământ. În situații obiective, precum situații de urgență civilă (condiții meteorologice nefavorabile, cutremure, inundații etc.), directorul C.M.P.S. poate suspendata cursurile pe o perioadă determinată, de regulă, după consultarea D.G.M.R.U și informarea Consiliului de învățământ. Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind replanificarea programelor formative, la o dată stabilită de comun acord cu structurile beneficiare.

Art. 97.– (1) Calitatea de cursant încetează în următoarele situaţii:
a) la absolvirea studiilor, după închiderea oficială a cursului și primirea de către cursant a documentelor de participare;
b) la cererea scrisă a cursantului;
c) în cazul retragerii de la curs de către structura angajatoare;
d) în cazul eliminării de la curs;
e) cursantul care nu se prezintă la deschiderea cursurilor cu durată de minim 2 săptămâni (din motive nejustificate cu documente) în termen de 3 de zile şi, în termen de o zi pentru cursurile cu durată de 5 zile.

Art. 98.– (1) La terminarea programelor formative fiecare absolvent va primi prin grija Biroului Planificare, Metodică şi Asigurarea Calităţii Învăţământului din unitate şi îndrumătorul de curs, următoarele documente:
a) cursurile cu durata de minim 60 de ore de curs, indiferent de forma de învățământ, se încheie cu certificarea competențelor prin certificate de absolvire însoțite de copii ale foilor matricole;
b) programele/stagiile de formare pe linii de activitate cu durata de sub 60 de ore de curs, indiferent de forma de învățământ, se încheie cu adeverințe de participare care conțin numele şi gradul cursantului, structura din care provine, media de absolvire, denumirea activității și perioada de activitate în ore de curs;
c) adeverință cu sporurile acordate personalului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen (10% spor de electromagnetism).
(2) Adeverinţele de participare, adeverințele cu sporul de electromagnetism şi tabelul nominal de distribuire a acestora sunt înregistrate.
(3) Tabelul nominal este întocmit de îndrumătorul de clasă, avizat de şeful de catedră şi se arhivează la structura care gestionează cursul, având următoarele rubrici: număr curent, grad nume şi prenume, unitatea de provenienţă, numărul de înregistrare a adeverinţei, semnătura de primire, observaţii.

Art. 99.– Cursanţii se bucură de toate drepturile legale; nicio activitate organizată de/sau în Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen nu le poate leza demnitatea sau personalitatea.

Art. 100.– Cursanţii au următoarele drepturi:
a) să folosească baza tehnico-materială a Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen pentru activităţi de pregătire şi recreere;
b) să beneficieze de hrană, cazare şi asistenţă medicală, conform normelor în vigoare;
c) să beneficieze de învoiri şi permisii, numai cu respectarea normelor legale în vigoare;
d) să participe la manifestări ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive, expoziţii şi alte activităţi similare, desfăşurate în cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen sau în afara acestuia;
e) să se pronunţe, cu prilejul administrării de chestionare, asupra problemelor privind organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ sau altor aspecte solicitate;
f) să informeze îndrumătorul de clasă cu privire la problemele personale, dificultăţile privind activităţile de pregătire la care participă;
g) să fie sprijiniţi în vederea documentării pentru realizarea sarcinilor formative prevăzute în curriculum;
h) să primească certificat de absolvire și copie de pe foia matricolă sau adeverinţă de participare a cursului formativ urmat, după caz, conform prevederilor actelor normative proprii Ministerului Afacerilor Interne;
i) Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen va comunica, cerceta şi înregistra evenimentele şi accidentele de muncă, precum şi cazurile de îmbolnăvire profesională în care sunt implicaţi cursanţii, numai pentru perioada în care aceştia au calitatea de cursant, respectiv de la deschiderea oficială a cursului şi până în momentul închiderii oficiale a cursului și primirea de către cursant a documentelor de absolvire, în conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 101.– Cursanţii au următoarele obligaţii:
a) să participe la activităţile de învăţământ planificate;
b) să respecte normele şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă ale Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, precum şi prevederile legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;
c) să se prezinte la cursuri la data şi la ora indicată;
d) să folosească timpul afectat pentru pregătire, să respecte disciplina pe timpul desfăşurării cursurilor şi ordinea interioară din instituţie;
e) să păstreze ordinea administrativ-gospodărească, curăţenia spaţiilor de cazare şi servirea mesei, precum şi a celor destinate procesului de învăţământ;
f) să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în instituţie.
g) să nu păstreze şi să nu depoziteze alimente în spaţiile de cazare;
h) să dea dovadă de respect şi decenţă în relaţiile cu personalul de instruire, administrativ, colegii, celelalte persoane cu care vin în contact;
i) pe timpul desfășurării cursurilor să poarte, de regulă, uniforma de serviciu, să aibă o ţinută decentă şi adecvată activităţilor în care sunt implicaţi;
j) să participe la îndeplinirea misiunilor/activităţilor stabilite prin dispoziţii ale conducerii Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen şi eşaloanelor superioare;
k) să respecte prevederile legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate;
l) să păstreze şi să folosească bunurile şi echipamentele din dotarea spaţiilor de învăţământ, hrănire şi cazare, întregul patrimoniu al Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, cu grijă deosebită; orice incident sau deteriorare vor fi semnalate personalului de serviciu din cadrul Centrului, de către cei care le-au cauzat sau de către cei care au cunoştinţă despre săvârşirea acestora, pentru limitarea distrugerii;
m) să repare prejudiciul produs, în situaţia degradării sau distrugerii unor bunuri;
n) să poarte asupra lor, pe toată perioada şederii în incinta Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen legitimaţia de serviciu, precum şi legitimaţia de cursant;
o) să prezinte personalului de serviciu, la plecarea şi revenirea din/în Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, legitimaţia de serviciu şi legitimaţia, care atestă calitatea de cursant;
p) să evite provocarea de accidente care să le pună în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea fizică, atât pe durata activităţilor de pregătire, cât şi a activităţilor din timpul liber;
q) să utilizeze raţional resursele de apă, energie electrică şi termică.
r) să predea cartela de acces la încetarea calității de cursant.

Art. 102.– (1) Cursanţilor le sunt interzise următoarele:
a) accesul în Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen după ora 24.00, cu excepția cazurilor temeinic justificate;
b) scoaterea din Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen a documentelor clasificate sau a oricăror materiale, cu excepția celor care le-au fost puse la dispoziție în procesul formativ;
c) utilizarea tehnica de calcul pusă la dispoziție de Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen în alte scopuri decât cele stabilite în procesul formativ;
d) organizarea, desfăşurarea sau participarea la activităţi în care se face propagandă cu caracter politic, rasial sau xenofob;
e) absentarea nemotivată de la orele de curs sau de la activităţile planificate;
f) strângerea de sume de bani, bunuri sau alte valori cu ocazia desfăşurării lecţiilor, verificărilor, examenelor sau pentru alte activităţi.
(2) Prevederile art. 65 alin. (1) din prezentul Regulament sunt aplicabile, în mod corespunzător, cursanților și celorlalte persoane aflate temporar în incinta instituției.

Art. 103.– (1) Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru activităţile desfăşurate în afara orelor de studiu la clasă, în timpul liber, în incinta şi în afara Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, pe timpul transportului la şi de la domiciliu, inclusiv în ceea ce priveşte conducerea autovehiculelor.
(2) Obligaţia comunicării, cercetării şi înregistrării evenimentelor şi accidentelor de muncă în care sunt implicaţi cursanţii, pe timpul deplasării de la unitatea de provenienţă către Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen şi retur, revine unităţii angajatoare a cursanţilor.

Art. 104.– Nerespectarea dispoziţiilor enunţate în articolele 101 și 102 din prezentul regulament atrage, după sine, informarea conducerii unităţilor din care provin în vederea cercetării lor disciplinare sau, după caz, eliminarea de la cursuri.

Art. 105.– (1) În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare cursantul este eliminat de la cursuri, prin dispoziţia zilnică a directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen şi numai după efectuarea cercetării cauzelor şi împrejurărilor săvârşirii faptelor.
(2) Cercetarea cauzelor şi împrejurărilor săvârşirii abaterii disciplinare se efectuează, în regim de urgenţă, de către un ofiţer desemnat prin dispoziţia directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.
(3) Dosarul astfel întocmit, în original, se comunică şefului unităţii în care este încadrat cursantul, iar o copie va rămâne la dosarul cursului.

Art. 106.– Cursanţii pot fi numiţi în următoarele funcţii:
a) cursant şef de clasă;
b) cursant bibliotecar.

Art. 107.– (1) Cursantul se numeşte în funcţia de şef de clasă de către îndrumătorul de curs, la începerea cursurilor şi are următoarele obligaţii:
a) verifică zilnic, între orele 07.50 – 08.00 prezența cursanţilor la activităţile de învăţământ şi o comunică îndrumătorului de curs;
b) aduce la cunoştinţa îndrumătorului de curs, toate cererile cursanţilor;
c) adună clasa în timpul cel mai scurt, în locul destinat pentru adunare;
d) verifică existenţa catalogului în spaţiul clasei (după caz).

Art. 108.– Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de studiu, la propunerea îndrumătorului de clasă, prin Dispoziţie zilnică a directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, sunt numiţi câte doi cursanţi (pentru cursurile de minim 2 săptămâni sau a celor care au legătură cu informaţiile clasificate) bibliotecari pentru fiecare bibliotecă, responsabili cu distribuirea, manipularea şi evidenţa materialelor bibliografice de la Biblioteca documente clasificate, respectiv de la Biblioteca generală.

Art. 109.– (1) Bibliotecarii trebuie să respecte prevederile instructajului efectuat la începerea cursului.
(2) Dacă se constată degradarea fizică a materialului bibliografic ridicat de la Biblioteca documente clasificate sau lipsa unei/unor pagini, în cel mai scurt timp cursantul bibliotecar comunică ierarhic îndrumătorului de curs despre evenimentul constatat şi înştiinţează personalul Bibliotecii.
(3) Îndrumătorul de curs informează conducerea Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, prin şeful nemijlocit.
(4) Directorul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen desemnează prin dispoziţie de zi o comisie în vederea clarificării situaţiei ivite.
(5) Până la rezolvarea situaţiei respective sau, în funcţie de măsurile stabilite de cei în drept, cursanţii rămân la dispoziţia comisiei numită de către directorul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, pentru soluţionarea problemei.

Art. 110.– Bibliotecarul are următoarele obligaţii:
a) să ridice bibliografia de la bibliotecă, în timpul programului aprobat;
b) să verifice materialele bibliografice ridicate de la biblioteci, ca număr şi stare de prezentare;
c) să asigure să nu fie scoase din clasă documentele clasificate;
d) să strângă, verifice şi predea materialul bibliografic la bibliotecă;
e) în cazul pierderii sau deteriorării unei surse bibliografice, are obligaţia de a aduce imediat la cunoştinţa îndrumătorului de clasă/bibliotecarului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen despre acest lucru.

Art. 111.– (1) Cursanţii cazaţi în incinta Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen pot părăsi garnizoana de vineri ora 15.30 până luni la ora 07.00.
(2) Cursurile și programele formative necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, desfășurate în cadrul C.M.P.S., se încheie prin eliberarea unei adeverințe de participare/certificat pentru cursanții cu o prezență de minim 75% din orele de curs și care dovedesc că au dezvoltat competențele la nivelul indicatorilor de performanță descriși în planificarea tematică sau în curriculum.
(3) În cazul în care nu promovează sau nu susține evaluarea, cursantul va putea solicita replanificarea acesteia pe baza unui raport motivat. Raportul se supune aprobării conducerii unității, însoțit de propunerea Comisiei metodice de la nivelul catedrei.

Art. 112.– (1) În cazul unor evenimente familiale (căsătorie, naștere copil, decesul soțului sau rudei de până la gradul al II-lea), precum și pentru alte situaţii sau evenimente excepţionale, cursanții pot beneficia de învoire plătită/permisie/zile de concediu plătit, potrivit categoriei profesionale din care fac parte (polițiști, militari, funcționari publici), pe baza unui raport personal, avizat de îndrumătorul de curs, șeful de catedră și directorul adjunct şi aprobat de directorul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen. (Anexa nr. 2).
(2) La sosirea din învoire cursantul trebuie să prezinte o copie a raportului de învoire aprobat şi înregistrat la unitatea de provenienţă, însoţită de documente justificative, raportul original rămânând la unitatea beneficiară.
(3) Documentele prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol vor fi depuse la mapa cursului prin grija îndrumătorului de curs, la finalizarea cursului.
(4) Învoirea plătită se acordă în situaţiile prevăzute în reglementările legale în vigoare.

Art. 113.– Cursanţii care nu părăsesc localitatea la sfârşitul săptămânii pot opta pentru rămânerea în Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen fără alocarea la hrană.

Art. 114.– (1) Cazarea cursanţilor în afara Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen se aprobă de către directorul instituţiei.
(2) Cazarea în afara Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen este opţiune personală şi se solicită în scris, în prima zi de la înscriere.

Art. 115.– Cursantul cazat în afara Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, are următoarele obligaţii:
a) să comunice îndrumătorului de curs adresa unde poate fi găsit şi numărul de telefon de contact;
b) să comunice de îndată îndrumătorului de curs sau personalului de serviciu al Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen orice situaţie care împiedică deplasarea sa la cursuri;
c) să se prezinte la Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen în fiecare dimineaţă, până la ora 07.30 sau ori de câte ori este solicitat.

Art. 116.– Accesul cursanţilor în Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen se face prin Punctul de control acces pe baza legitimaţiei de acces care atestă calitatea de cursant.

Art. 117.– Corespondenţa internă şi externă adresată Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen prin orice formă - circuit intern, poşta militară, poşta civilă, curieri, fax, e-mail - şi primită în timpul programului de lucru, este direcţionată către secretariat şi prezentată de către şeful Compartimentului R.P.D.C., conducerii instituţiei pentru semnare, aprobare, avizare şi rezoluţionare.

Art. 118.– (1) Directorul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen semnează corespondenţa care se transmite de către instituţie în exterior, iar directorii adjuncți semnează documentele prezentate în procedurile întocmite la nivelul structurilor pe care le coordonează.
(2) Documentele interne care sunt prezentate pentru semnare, aprobare şi avizare directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen trebuie să respecte condiţiile de formă impuse de ordinele de linie privind redactarea documentelor, iar de conţinutul acestora sunt responsabile persoanele care le întocmesc.

Art. 119.– Lucrările întocmite la nivelul structurilor vor fi văzute de către şefii structurilor/compartimentelor şi asumate, înainte de a fi semnate şi/sau aprobate de directorul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, iar solicitările personale (c.o., c.s., învoire plătită, liber după serviciu neefectuat imediat după terminarea serviciului, participarea la cursuri etc.), vor fi avizate, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 120.– Solicitările personale ale cursanţilor vor fi avizate de către îndrumătorul de curs şi prezentate pentru aprobare directorului Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.

Art. 121.– (1) Toate documentele care trebuie avizate/semnate/aprobate sunt aduse în timp util la compartimentul secretariat pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor din Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen (ex: lucrări cu termene săptămânale, trimestriale, semestriale, solicitări de învoire, de acordare a liberelor după executarea serviciului de permanenţă etc.).
(2) Documentele ce se expediază din Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen se înregistrează după semnare/aprobare/avizare şi vor purta ştampila şi semnăturile necesare în funcţie de natura documentului, cu respectarea condiţiilor de formă (însemn heraldic, caracter al documentului, datele de identificare ale Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, calea de salvare în calculator a documentului etc.).

Art. 122.– Redactarea documentelor neclasificate se realizează în conformitate cu prevederile instrucţiunilor privind redactarea, gestionarea documentelor neclasificate şi activitatea de secretariat în M.A.I., iar pentru documentele clasificate se aplică prevederile legale pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.

Art. 123.– Personalul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen şi cursanţii au obligaţia de a respecta întocmai regulile generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor clasificate, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 124.– (1) Corespondenţa sosită pe adresa Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen în afara orelor de program va fi primită de către personalul de serviciu, care o va preda în ziua următoare directorului instituţiei ori înlocuitorului legal al acestuia în vederea repartizării şi soluţionării.
(2) În cazul în care corespondenţa sosită în afara orelor de program conţine informaţii sau necesită răspuns în regim de urgenţă, personalul de serviciu va informa de îndată ofiţerul la continuitatea conducerii, urmând ca acesta din urmă să contacteze telefonic directorul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen ori înlocuitorul legal al

Art. 125.- (1) Prezentul Regulament intern are la bază prevederile legislației în vigoare.
(2) Regulamentul se completează cu dispozițiile cuprinse în Codul muncii și în celelalte acte normative în vigoare.

Art. 126.- Prezentul Regulament intern a fost aprobat în şedinţa Consiliului de conducere din 28.02.2017.

Art. 127.- Regulamentul intră în vigoare în termen de 5 zile de la data semnării lui. La aceeași dată, se abrogă anteriorul Regulament intern al Angajatorului.
Art. 128.- (1) Regulamentul intern va putea fi modificat atunci când apar acte normative noi privitoare la organizarea și disciplina muncii, precum și ori de câte ori interesele Angajatorului o impun.
(2) Propunerile de modificare și completare vor fi prezentate reprezentanților sindicatului sau reprezentanților salariaților.
(3) Dacă modificările sunt substanțiale, Regulamentul intern va fi revizuit, dându-se textelor o nouă numerotare.